Mușchii de șoarece cultivați în laborator ajută roboții minusculi să sară, să înoate, să meargă și să apuce

Cercetătorii de la ETH Zurich au arătat că țesutul muscular scheletic de șoarece, cultivat în laborator, poate propulsa roboți biohibrizi minusculi în mișcări precum săritul, înotul, mersul și apucarea obiectelor. Lucrarea abordează o dificultate importantă a acestor sisteme: țesutul muscular cultivat se poate contracta, dar mișcarea rezultată este adesea prea mică pentru a fi utilă sau chiar ușor de observat. Cercetătorii au constatat că sporirea cantității de mușchi nu este singura modalitate de a îmbunătăți mișcarea. Contează și felul în care țesutul viu interacționează cu scheletul artificial al robotului.

Abordarea combină țesut muscular scheletic de șoarece cu un schelet proiectat, care susține contracțiile și le transmite mai departe. Contracția musculară generează forță, iar structura scheletului și legătura acestuia cu țesutul influențează transformarea forței în mișcare. Articolul nu precizează dimensiunile roboților, viteza, forța produsă sau metodele exacte de cultivare și stimulare a țesutului. Totuși, evidențiază interacțiunea dintre mușchi și schelet ca factor esențial pentru transformarea contracțiilor reduse în mișcări utile ale robotului.

Rezultatele oferă un principiu de proiectare pentru robotica biohibridă: inginerii trebuie să ia în calcul interfața mecanică dintre țesutul viu și componentele artificiale, nu doar cantitatea de material biologic. Acest principiu ar putea orienta dezvoltarea unor roboți mici acționați de mușchi, însă articolul nu menționează un calendar de comercializare sau pași următori concreți. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cât de fiabil se pot mișca aceste sisteme și ce aplicații ar putea susține.