Numele de gazdă în conexiunile HTTPS este trimis în text clar

Contrar credinței populare, numele de gazdă al unui site web este transmis în text clar la începutul fiecărei conexiuni HTTPS, în cadrul mesajului TLS ClientHello. Acest lucru se întâmplă înainte ca orice criptare sau schimb de chei să aibă loc, ceea ce înseamnă că observatorii de rețea, cum ar fi ISP-urile sau proxy-urile corporative, pot identifica cu ușurință ce site vizitează un utilizator. Articolul demonstrează acest lucru prin capturarea și analiza pachetului ClientHello, dezvăluind numele de gazdă ca un șir ASCII lizibil în extensia Server Name Indication (SNI).

Motivul acestui comportament este un aspect fundamental al modului în care TLS gestionează găzduirea virtuală. O singură adresă IP găzduiește adesea numeroase site-uri web, iar serverul trebuie să cunoască numele de gazdă solicitat pentru a selecta și prezenta certificatul SSL/TLS corect. Acest lucru creează o problemă de tipul "oul sau găina": clientul nu poate cripta cererea pentru un site folosind cheia acelui site înainte de a cere site-ul. De peste două decenii, trimiterea SNI-ului în clar a fost soluția protocolului la această provocare, permițând serverelor să identifice site-ul țintă și să inițieze conexiunea securizată.

În timp ce TLS 1.3 criptează mai mult din handshake, inclusiv certificatul serverului, acesta nu criptează ClientHello în sine, lăsând SNI-ul vulnerabil. Soluția propusă este Encrypted Client Hello (ECH), care își propune să cripteze aceste informații inițiale despre numele de gazdă prin utilizarea DNS. Acest mecanism este crucial pentru îmbunătățirea confidențialității, deoarece implementările HTTPS actuale nu ascund complet destinațiile de navigare de intermediarii de rețea.